A trecut ceva timp de la precedentul articol din categoria „știință și filozofie”, în care vorbeam de un posibil pericol venit din partea tehnologiei de realitate virtuală. A sosit momentul să abordez (și să încerc să completez) un subiect foarte controversat în ultimii ani: teoria conform căreia Pământul era plat.
Fiind înconjurat de teorii care mai de care mai ciudate și citind despre conspirații și alte cele, de dragul discuțiilor am ajuns să abordez și astfel de subiecte, fără a fi necesar să și cred în ele. Mai mult decât atât, pot aduce argumente atât contra, cât și pro, această din urmă situație aplicându-se în articolul de azi.
Mai întâi vreau să observi timpul verbului folosit în titlu (și pe parcursul acestor gânduri): este un timp trecut (timpul imperfect, pentru a fi precis, dar să nu ne cramponăm în detalii). Adică, chiar dacă în prezent planeta noastră este sferică, poate cândva Pământul era plat.
Eu sunt unul dintre adepții teoriei care spune că întreaga existență (umană și nu numai) este, de fapt, o simulare computerizată făcută de… nu se știe încă de către cine. Dacă este să comparăm un astfel de program cu cele făcute de oameni, probabil am găsi un punct comun în faptul că toate evoluează. Acestea primesc update-uri cu îmbunătățiri, funcții noi ș.a.m.d. Luând aceste lucruri în calcul, nu mi se pare chiar imposibil ca, la un moment dat, într-o versiune arhaică a programului, Pământul să fi fost doar o fâșie plată cu doar câteva chestii pe el; iar locuitorii de atunci să îl perceapă în acel fel. Cu timpul, însă, i s-ar fi adăugat nu numai forma pe care o are în prezent, ci și minți care să o constate și să o documenteze, astfel încât pe mai departe această formă să fie considerată cea corectă. Dar cum orice program mai are și bug-uri, uneori sunt folosite „fișierele” vechi, care fac referire la forma inițială a aplicației. Acesta ar putea fi un motiv pentru care unii oameni sunt încă convinși că planeta este plată.
Aceasta este doar o teorie, poate una chiar foarte fantezistă, dar dacă tot mi-a trecut prin minte, era păcat să nu o scriu. Sunt curios de reacții. Iar pentru încheiere, ceva amuzant: