fbpx
Poco M3

Poco M3 este un smartphone cu un excelent raport performanță-preț

Pentru că la începutul anului trecut am fost un pic ocupat cu alte treburi, abia acum am realizat că Poco a devenit un brand independent, chiar dacă stă în continuare sub umbrela Xiaomi. Iar după ce am primit la test smartphone-ul Poco M3 am descoperit că poți avea un smartphone destul de performant la aproape jumătate din prețul altor producători consacrați.

Am folosit Poco M3 ca dispozitiv principal timp de aproximativ o săptămână, timp în care m-am lăsat uimit de aspectele pozitive, însă am putut trăi fără nicio problemă cu micul neajuns pe care l-am identificat.

Ce conține pachetul de vânzare al lui Poco M3

Chiar dacă Xiaomi și-a impus o limită a profitului (drept pentru care acest smartphone este unul dintre cele mai accesibile), nu doar că a făcut un dispozitiv bun, ci a umplut și cutia de bunătăți. Pe lângă telefon, cablu și cheița pentru SIM, în pachet se mai află și un încărcător de 22,5 W, o husă transparentă pentru protecție (care are chiar și un căpăcel care astupă mufa de încărcare) și o folie pentru ecran. Eu nu mă dau în vânt după huse și folii, dar majoritatea celor din jurul meu nu pot sta fără așa ceva, așa că asta e o bilă albă pentru Xiaomi.

Aspect și conectivitate

În ceea ce privește construcția, Poco M3 este un alt smartphone protejat de sticlă Gorilla Glass 3 pe față, iar șasiul și spatele sunt din plastic. Însă aspectul pe care nu l-am mai văzut de foarte mult timp la un telefon este dat de textura plasticului de pe spate, care face ca dispozitivul să nu adune atât de multe amprente ca alte smartphone-ului, să fie un pic mai ușor de ținut în mână și mult mai simpatic. Ca un plus, am primit la test cea mai jucăușă culoare dintre cele disponibile pentru acest smartphone – galben, ceea ce contrastează frumos cu pata neagră data de spațiul din jurul camerelor foto și a logoului Poco.

Alte detalii care pot fi văzute la exterior sunt cele două microfoane, jack-ul pentru căști, sertarul care poate primi în același timp două SIM-uri și card de memorie, portul infraroșu (pe care nu mulți producători îl mai pun pe telefoane; o aplicație de telecomandă este preinstalată), mufa USB-C, butoanele pentru volum și butonul pentru deblocare care integrează și senzorul de amprentă. Un lucru care mi s-a părut interesant este faptul că grila cu 3 orificii pentru difuzor din partea de jos a telefonului este secondată de o alta în partea de sus, care ascunde într-una dintre găuri senzorul infraroșu. Deși celelalte orificii din partea de sus par a avea un fel de plasă metalică, mie mi s-au părut a fi puse mai mult pentru design, căci sunetul stereo pare a fi redat în combinație cu difuzorul pentru apeluri, care are fanta lui deasupra ecranului.

După cum scriam, acesta este un telefon accesibil, dar asta nu i-a împiedicat pe cei de la Xiaomi să monteze pe el un ecran de 6,53″ cu rezoluție FullHD+, wifi ac dual band și bluetooth 5.0. Cel mai mare neajuns pe partea de conectivitate este lipsa NFC, ceea ce înseamnă că nu poți plăti cu telefonul la POS. Evident, m-am putut descurca și fără el.

Experiența în utilizare a lui Poco M3

După cum scriam mai sus, acest telefon are un ecran destul de mare, iar marginile din jurul acestuia sunt și ele o idee mai late decât m-am obișnuit de la telefonul meu, Poco M3 fiind cu totul un pic mai mare decât ce posed eu. Cu toate astea, diferența nu este uriașă între cele două. În schimb, un lucru pe care îl apreciez mai mult la dispozitivul meu (dar care ține de gustul fiecăruia) este amplasarea camerei frontale – la telefonul meu personal este un decupaj în centrul părții de sus a ecranului, la telefonul Xiaomi este de tip „lacrimă”. Am încercat să ascund asta din setări, dar nu mi-a plăcut rezultatul, așa că am preferat să las camera frontală vizibilă.

Xiaomi Poco M3 nu are un ecran extraordinar de luminos (cum nici telefonul meu nu are), însă acest lucru era de așteptat la acest nivel de dotări. Din păcate, luminozitatea adaptivă tinde mai degrabă să întunece display-ul atunci când te-ai aștepta să îl lumineze. Însă tot la capitolul ecran am observat o funcție interesantă care, atunci când este activată, aplică un filtru monocrom peste afișaj la ora de culcare setată de utilizator cu două scopuri – primul, pentru a diminua disconfortul ocular și doi, pentru a te descuraja să folosești dispozitivul înainte de a dormi. O altă funcție interesantă îți permite să folosești YouTube cu ecranul blocat.

Interfața nu este foarte diferită de ce am văzut la alte telefoane, dar tot mi-a luat vreo două zile să mă obișnuiesc cu ea. Într-una dintre setările care pot fi modificate, panoul de notificări poate semăna cu cel al unui iPhone; dar nu prea m-am înțeles cu el, așa că l-am folosit pe cel default, care este inspirat din Android 10.

Și pentru că am amintit această versiune de Android, trebuie menționat faptul că Poco M3 rulează Android 10, peste care este aplicată interfața MIUI „pentru Poco”, versiunea 12. În prezent, telefonul a primit și update-ul de securitate aferent lunii martie, iar unele site-uri spun că va primi și Android 11 pe parcursul acestui an.

Când vine vorba de partea de procesare, un lucru pe care îl spun mereu atunci când mă întreabă cineva care este mai bun dintre două telefoane este că nu contează foarte mult procesorul. Sunt zeci de telefoane care folosesc același procesor, aceeași cantitate de memorie RAM și aceleași camere. Diferența este dată întotdeauna de driverele pe care le scrie producătorul pentru a face dispozitivul să funcționeze. Iar după dezamăgirea avută cu smartphone-ul meu coreean, care și costă cu 50% mai mult decât Poco M3, pot spune că telefonul Xiaomi, cu al său Snapdragon 662 și 4 GB RAM s-a mișcat impecabil pe parcursul perioadei în care l-am testat. Nu s-a blocat, navigarea a fost fluidă și aplicațiile au răspuns mereu corect la comenzi. Ba chiar m-am putut bucura și de jocuri fără lag. Iar procesoarele Snapdragon sunt, din experiența mea, cele mai fiabile, indiferent de nivelul de preț. Deși într-o comparație „pe hârtie” găsită pe Gsmarena, telefonul meu cu procesor Exynos îl depășea pe Poco M3, pot spune că acesta din urmă a fost în utilizarea de zi cu zi mult mai prietenos și responsiv.

La capitolul „audio”, acest smartphone se comportă conform așteptărilor. Apelurile se aud clar și puternic, difuzoarele stereo sunt și ele destul de puternice, însă mi se pare că distorsionează cam mult la volum ridicat (dar pentru acest aspect mie îmi place să dau vina pe numeroasele mâini prin care acest aparat a mai trecut pentru a fi testat). Redarea prin căști, fie bluetooth sau cu fir, mi s-a părut pe alocuri a avea un volum mai mic decât eram obișnuit de la telefonul meu, însă acest volum era suficient de mare cât să nu știrbească din experiența ascultării melodiilor mele preferate. Nu în ultimul rând, înregistrarea audio este și ea destul de calitativă, nu m-a dezamăgit (obișnuiesc să folosesc telefonul și pe post de reportofon). O funcție interesantă este cea de „curățare difuzor”, care emite un sunet care ar trebui să ajute la deblocarea impurităților din grila acestuia.

Un aspect care merită menționat, dar care nu m-a deranjat mai deloc, este că uneori, la instalarea aplicațiilor, este afișată o reclamă. Nu am mai întâlnit asta până acum, credeam că e ceva specific Xiaomi pe alte piețe, însă documentându-mă am aflat că și alte branduri sunt interesate de această practică. Momentan nu m-au deranjat, dar sper să nu devină mai intruzive.

Înainte să trec la capitolul următor trebuie să menționez și faptul că senzorul de amprentă ascuns în butonul lateral este extraordinar de rapid și de precis. Nu am avut nici măcar o problemă cu el, spre deosebire de telefonul meu cu senzor de amprentă ascuns în spatele ecranului.

Poco M3 are 3 camere pe spate și una pe față

Camerele foto de pe acest dispozitiv sunt 4 la număr: o cameră selfie de 8 MP, iar pe spate un senzor de profunzime și unul macro, fiecare de câte 2 MP, și un senzor principal de 48 de megapixeli.

Am să încep cu un lucru pe care eu îl fac extraordinar de rar, de obicei de vreo două ori pe an – selfie. Am executat o astfel de fotografie la interior, în lumină artificială, iar rezultatul nu a fost extraordinar, contrastul lăsând de dorit.

Camera principală, în schimb, are rezultate mai ok, mai ales dacă activezi funcțiile de AI și HDR. Cu această cameră am surprins și câteva fotografii dezamăgitoare, dar și unele extraordinare. În mod surprinzător, camera macro s-a descurcat mai bine decât mă așteptam. Nu am filmat nimic cu telefonul, dar am să notez aici faptul că înregistrarea se poate face la maximum 1080p 30 FPS.

Baterie, preț și concluzie

Un aspect foarte pozitiv pe care Xiaomi a reușit să îl introducă în prețul lui Poco M3 este bateria de 6.000 mAh. O baterie care se încarcă în aproximativ 3 ore la 18W, dar oferă 2 zile de utilizare fără teamă.

Iar prețul ăsta de care am tot pomenit fără să zic exact cât e începe (în momentul publicării acestui review) de la 650 de lei la evoMAG pentru varianta cu 64 GB pentru stocare, existând și o variantă cu 128 de GB. Mi se pare un preț extraordinar pentru ceea ce oferă acest telefon.

Recapitulând, probabil marele neajuns al lui Poco M3 este lipsa NFC, însă probabil că ar fi fost pe lista scurtă pentru a-l achiziționa dacă ar fi existat atunci când am fost eu nevoit să îmi schimb telefonul (dacă și decizia de cumpărare mi-ar fi aparținut în totalitate). Ce mi se pare că îl face atât de atrăgător? Are o baterie uriașă, ecran cu rezoluție mare, navigarea este fluidă, fără lag, și are un preț mai bun decât alte dispozitive dotate similar. Iar dacă dorești ceva un pic mai performant, pe data de 5 aprilie vor fi lansate în România două noi modele Poco.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *