Povestea nespusă a lui Neffos X1

Se spune că poveștile care merită scrise au, de cele mai multe ori, un început imprevizibil. Cam așa a fost și în cazul lui Neffos X1. Pentru că, înainte de a face cunoștință cu acest dispozitiv, am reușit, în cele din urmă, să fotografiez un monument pe lângă care treceam săptămânal, dar mereu pe fugă. Nu contează care, s-a pierdut deja printre celelalte postări ale mele de pe Facebook și acesta nici nu este subiectul articolului de față. Însă telefonul făcut de cei de la TP-Link este și despre el am să scriu în continuare.

De fapt, am să încep cu cutia. Mai precis, cu conținutul acesteia. În interior am găsit un încărcător din două bucăți (după cum suntem obișnuiți) al cărui cablu microUSB are o lungime suficient de mare cât să nu te țină lipit de priză. Tot aici am găsit și niște căști, dar înainte de a scrie despre ele trebuie să pun o întrebare. De ce căști negre și încărcător alb? Nu e un inconvenient, dar mi s-a părut ciudat și de menționat. Însă calitatea căștilor este un inconvenient. Trecând peste faptul că eu nu mă împac cu căștile cu „dopuri”, lucru care ar putea să nu fie valabil și în cazul tău, volumul lor sonor este destul de mic, iar sunetul e lipsit de frecvențele joase și, în general, nu prea plăcut. Apreciez, totuși, comenzile plasate pe fir. Altfel, cred că telefonul merită să îi fie asociate niște căști wireless.

Dar ce spune mai departe povestea lui Neffos X1? Spune că, odată scos din cutie, vei avea un telefon foarte ușor, cu corp metalic dintr-o bucată și un display cu diagonala de 5″… cu rezoluție HD. Sticla care îl acoperă este ușor curbată pe margini, ceea ce face mai comodă glisarea barei de stare atunci când, de exemplu, te uiți mult timp la seriale (pentru fanii SF recomand Doctor Who, eu am ajuns pe la jumătatea sezoanelor din seria clasică) și vrei să afli cât este ceasul sau câtă baterie mai ai (am să revin asupra acestui aspect). Mi-a plăcut foarte mult profunzimea cu care acest panou redă culorile și nu am avut probleme cu utilizarea în lumină puternică. Am să-i ofer un punct în plus și pentru LED-ul de notificări de deasupra. Ca să închei cu construcția dispozitivului am să spun că forma în care este tăiată carcasa nu a reușit  să mă impresioneze, însă face ca Neffos X1 să fie foarte comod la folosire.

Am să trec în revistă și capabilitățile audio. Difuzorul este amplasat în partea de jos, ascuns de perforațiile din partea dreaptă. Calitatea lui este opusă celei a căștilor: are un volum suficient de bun și toate frecvențele sunt redate mai mult decât acceptabil.

După cum suntem obișnuiți încă din copilărie, poveștile trebuie să aibă și imagini. Am aruncat și eu câteva pe aici, prin articol, doar pentru a demonstra că senzorul de 13 MP este unul modest. Nu va excela la vreun capitol, dar folosit cum trebuie îți va ilustra poveștile. Filmarea poate fi făcută la rezoluție Full HD, însă fără stabilizare. Astfel, dacă ai consumat o doză mare de cafea sau energizante (eu mă mulțumesc doar cu cafea 😀 ), rezultatul nu va putea fi privit fără un început de durere de cap. Neffos X1 are și o cameră frontală de 5 MP, care poate și ea să filmeze Full HD. Nu am testat-o, căci nu obișnuiesc să fac selfie-uri. La acest capitol ar mai fi de spus faptul că interfața camerei este un pic ciudată, după părerea mea, dar m-aș putea obișnui. Acum povestea are și o față!

Câteva cifre. Acest smartphone a fost înzestrat de producător cu 2 GB de memorie RAM, (doar) 16 GB pentru stocare și un procesor Helio P10 octa-core cu frecvența maximă de 1.8 GHz. Astfel vei avea o tranziție lină între aplicații și totul va funcționa fără probleme. M-am bucurat să văd că terminalul pe care l-am primit la teste rula Android 7.0 și versiunea 2.0 a interfeței NFUI. Aceasta nu are un meniu cu aplicațiile instalate, ci acestea apar pe ecranele de pornire. Îmi place înfățișarea meniului de oprire/repornire, însă cred că nu era necesară o apăsare în plus pentru a accesa acțiunea dorită. Mi-a plăcut și faptul că butoanele de navigare, plasate sub ecran, sunt reversibile. Dacă cel din mijloc este, invariabil, „home”, celelalte pot fi setate și invers față de dreapta- înapoi și stânga- aplicații recente, cum s-au stabilit ele la prima pornire a smartphone-ului.

Neffos X1 are și un senzor de amprentă, plasat pe spate, sub camera foto și LED flash, cu care poți debloca telefonul sau declanșa fotografierea. A durat vreo 6 apăsări pentru a fi setat și, chiar dacă se mai întâmplă să nu mă recunoască, atunci când o face (adică de cele mai multe ori), deblocarea are loc foarte rapid.

Bateria. 2250 mAh. Orice v-ar spune acest număr, fiți gata să uitați! Deși este mai mică decât a altor dispozitive testate recent, este mult mai bine optimizată. Am plecat cu ea încărcată complet undeva pe la ora 9. Am folosit telefonul pentru GPS, muzică, Facebook, e-mail etc. Ah, da, și poze. Multe poze. Întors cam după ora 16, cu peste 60% baterie, mi-am permis să mă mai uit câteva ore la serial. Așadar, dacă eliminăm această activitate din urmă, cred că ar putea rezista cu o încărcare pe parcursul întregii zile.

Să recapitulăm înainte de finalul poveștii! Neffos X1, deși nu iese în evidență ca aspect și are niște căști foarte slabe, a reușit să mă impresioneze cu ecranul său și, mai ales, cu durata de viață foarte mare a bateriei. Dacă adăugăm și prețul de 740 de lei în ecuație, putem scădea timpul de stat pe gânduri înainte de a îl cumpăra. Mai am, însă, o mică atenționare: la unele magazine s-au strecurat mici greșeli în lista cu specificații, așa că (și asta e valabil pentru orice produs) e bine să căutăm mereu pagina oficială pentru a vedea cum arată dispozitivul „pe hârtie”. Iar pentru experiența pe care o oferă se vor găsi mereu review-uri! 🙂

Asta a fost povestea lui Neffos X1. Să vină următorul!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *