Companiile aeriene low-cost sunt numite așa pe nedrept

Am luat brieful probei #3 de la SuperBlog într-un bagaj de mână și mă pregătesc să zbor low-cost cu el către podium. Nu am mai zburat până acum, dar am auzit câteva povești de la rude și internetul e plin de articole sfătuitoare. După ce am pus cap la cap aceste informații am realizat faptul că aceste companii aeriene care practică prețuri mici sunt numite low-cost pe nedrept.

Deși un articol despre călătoriile aeriene nu mi se pare total ieșit din contextul unui blog de tehnologie, aș vrea totuși să fac o comparație cu un lucru despre care am scris mai des aici: smartphones. Dacă te hotărăști astăzi să îți cumperi un model nou de telefon vei fi întâmpinat cu zeci de modele și configurații, vei putea alege dintre sute de accesorii și îi vei putea adăuga servicii adiționale precum asigurare. Sau nu. Frumusețea comerțului din ziua de astăzi este dată de această modularitate care de fapt înseamnă lucruri gândite pentru fiecare segment de populație în parte și mai înseamnă că plătești doar pentru ce ai tu nevoie.

Lucrurile de mai sus sunt valabile și în cazul zborurilor. Până la urmă, indiferent de tipul companiei aeriene, procedurile sunt aceleași, categoriile de bagaje sunt aceleași, la fel este și în cazul altor servicii. După înțelegerea mea, diferența majoră dintre companiile low-cost și celelalte (nu știu cum să le numesc) este faptul că la primele fiecare lucru se plătește separat.

La ce ajută acest lucru? El ajută la optimizarea costurilor. Indiferent cine ești, îți vei dori să plătești cât mai puțin pe un lucru și să nu iei „la grămadă” și chestii care nu îți sunt utile. Oferirea de servicii adiționale contra cost împreună cu competiția dintre o firmă obișnuită și una low-cost, dar și între mai multe firme de același gen, duce la găsirea celui mai bun preț pentru un zbor. Bineînțeles că lucrurile nu sunt chiar atât de simple, căci prețul e doar o parte din poveste. Așadar, nu trebuie să te uiți doar la prețul cel mai mic, ci și la cât din acel ceva vei primi. Cel mai potrivit exemplu este cel al bagajelor de mână, unde fiecare companie are dimensiunile ei: dimensiunea de bagaje de mana Wizz Air este diferită de dimensiunea bagaje de mana Ryanair. Între volumele acceptate de cele două companii de mai sus este o diferență de 4 litri, ceea ce eu cred că poate însemna câteva lucrușoare în plus sau în minus pe care poți să le iei cu tine.

Ar mai fi o diferență între zborurile low-cost și celelalte, una destul de subiectivă, dacă e să mă întrebi pe mine. Revin cu mențiunea că eu nu am zburat până acum, însă mă bazez pe logică pentru a face următoarele supoziții. Este vorba de confortul din timpul zborului și prin asta înțeleg 2 lucruri: scaune de o calitate superioară, făcute din materiale mai plăcute, și spațiu mai mare pentru pasager. Însă eu aici mai văd o dilemă: care este limita dintre costul real al acelui confort și costul de oportunitate al operatorului? Sau, altfel spus, dincolo de confortul propriu-zis pe care pasagerul îl percepe prin intermediul simțurilor mai poate apărea și percepția, mentală de data aceasta, că prețul pentru un anumit grad de confort nu este justificat.

Fun fact

low-cost standing seats

În imaginea de mai sus sunt așa numitele „standing seats” sau, cum le-am traduce noi, „scaunele de stat în picioare”. Această invenție, formată dintr-o șa și un spătar, este ideea unei companii italiene de a reduce costurile cu scaunele și de a mări numărul de pasageri care se pot îmbarca în avion; din câte am înțeles nu sunt încă folosite nicăieri, iar viitorul lor e incert. Totuși, dacă ar fi folosite, eu văd aici următoarele lucruri: pe lângă problema reducerii suplimentare a spațiului (deja mic, spun unii) dintre rânduri ar putea apărea, după părerea mea, și una de îngreunare a avionului; dar ăsta e un calcul pe care alții trebuie să îl facă. Trebuie să recunosc că inițial m-a speriat această idee, apoi mi-a mai venit mintea la cap și am zis că dacă asta va da posibilitatea mai multor oameni să zboare, atunci este binevenită.

Mai am o ultimă mențiune înainte de final: cea mai vândută mașină din toate timpurile nu este vreun BMW sau Mercedes, ci Toyota Corolla. De aceea eu cred că și în cazul companiilor aeriene este vorba de modele de business diferite, care trebuie să coexiste pentru binele consumatorului, și nu o problemă de unde plătești mai mult și unde mai puțin – de aceea cred că a le numi pe unele low-cost este o mare nedreptate.

Imagini:
– TravelKit.ro
– CNBC.com

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *